MONOGRAFIA UNITĂŢII DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Conform datelor existente în arhiva şcolii, începuturile învăţământului în satul Snagov pot fi plasate în primul deceniu al secolului trecut, când în cătunul Dobroşeşti, aparţinând comunei Lipia-Bojdani se construieşte ,,din fonduri centrale” şi se dă în folosinţă (1910), o şcoală primară mixtă, cu două săli de clasă, din cărămidă, cu acoperiş de ţiglă şi încălzită cu sobe de teracotă.

Procesele-verbale de inspecţie din deceniile 3-4 ale secolului trecut atestă funcţionarea şcolii primare cu două posturi de învăţători care asigura instrucţia şi educaţia unei populaţii şcolare destul de reduse, iniţial (62 elevi înscrişi / PV / din 18 septembrie 1924) dar cu tendinţa de uşoară creştere în deceniul următor (98 elevi înscrişi / 1928-1929; 107 elevi înscrişi / 1937-1938; 125 elevi înscrişi / 1939-1940). Elevii şcolii primare mixte din cătunul Dobroşeşti sunt repartizaţi în cinci clase şi au ca discipline şcolare obligatorii, conform registrelor-catalog din perioada 1924-1939 scrierea, citirea, caligrafia, aritmetica, geografia şi lucrul manual. Disciplinele respective corespund asigurării unor noţiuni de bază (scris-citit-socotit) pentru elevii proveniţi în principal din familii rurale (pescari, mici agricultori, meseriaşi, etc.).

Se cuvine a fi  remarcată evoluţia semnificativă a cifrelor de şcolarizare corespunzătoare în special primelor două clase ale ciclului primar si anume: numărul foarte mare de elevi înscrişi în clasa I (1926 / 39; 1927 / 59; 1937 / 38) care  se diminuează în clasa a IV-a (a IV-a  16/1926, 16/1927; 18  / 1937-1938) pentru a se reduce drastic în clasa a V-a (1924/9; 1927/7). Fenomenul poate fi considerat specific satului românesc în perioada interbelică, deoarece frecvenţa reflecta interesul familiilor rurale pentru dobândirea de către copii a noţiunilor esenţiale de scris-citit-socotit, pentru ca ulterior copiii de vârsta şcolară corespunzătoare claselor a IV-a şi a V-a să înceteze a mai frecventa cursurile şcolii primare din motive materiale şi economice (ajutor acordat părinţilor în muncile agricole, ucenicia într-o meserie, de obicei la oraş). Întreruperea frecventării cursurilor şcolii din considerentele menţionate mai sus pare a fi un fenomen general al învăţământului primar din satul Snagov, ale cărui consecinţe directe în deceniul următor se înregistrează  la cursurile de alfabetizare din anul şcolar 1949-1950 (conform PV / 25 februarie 1950) 80 de adulţi (40 bărbaţi şi 40 femei) din care promovează doar 60. 

Şcoala primară mixtă din cătunul Dobroşeşti funcţionează neîntrerupt atât în perioada interbelică, cât şi în timpul celui de-al doilea război mondial Denumirea  unităţii şcolare şi structura numărului de clase, anii de studiu (şcoală primară mixtă /1947; şcoala elementară de 7 ani/1961; şcoala generală de 8 ani/1964) reflectă succesiv transformările specifice învăţământului românesc după cel de-al doilea război mondial, în perioada comunistă.

Dezvoltarea social-economică a zonei Snagov pe coordonatele specifice anilor 1950-1960, respectiv colectivizarea agriculturii, creşterea numărului de specialişti în diferite domenii stabiliţi obligatoriu în mediul rural (medici, ingineri, profesori, etc.), precum şi apariţia unor noi locuri de muncă realizate prin înfiinţarea unor instituţii de agrement sub egida ,,Gospodăriei de partid” (vile, restaurante cu circuit închis ale nomenclaturii comuniste) determină modificarea parametrilor învăţământului rural.

Astfel creşterea populaţiei şcolare din cauzele menţionate mai sus ca şi generalizarea învăţământului obligatoriu conduc la sporirea  numărului de clase şi de posturi didactice înregistrate şi în documentele statistice ale unităţii de învăţământ după cum urmează:

• 1949 – 1950 – 64 elevi înscrişi / 4 clase / 2 posturi didactice;
• 1952 – 1953 – 52 elevi înscrişi / 4 clase I – IV / 2 posturi didactice;
• 1954 – 1955 – 69 elevi înscrişi / 4 clase I – IV / 2 posturi didactice;

• 1959 – 1960 – 192 elevi înscrişi (110 / clasele I-IV; 82 / V-VII / 6 posturi didactice);
• 1965 – 1966 – 214 elevi înscrişi (72 / I-IV; 132 / V-VII / 14 posturi didactice).

În anul şcolar 1960-1961 se înfiinţează şi o instituţie de învăţământ liceal sub denumirea de:  Şcoala Medie Mixtă Snagov - prin transferul a 3 clase cu profil teoretic de la Şcoala Medie Fierbinţi, înregistrându-se  prima promoţie de absolvenţi ai clasei a XI-a de liceu, cu diplomă de bacalaureat, in anul scolar 1961-1962.

Evoluţia ascendentă a numărului de clase şi de elevi determină şi creşterea numărului de cadre didactice care predau atât la nivelul şcolii generale, cât şi la nivel liceal dupa cum o demonstrează simpla comparare a cifrelor de şcolarizare şi a efectivelor de cadre didactice în deceniile următoare: 1959 – 1969 / 8 cadre didactice; 1976 – 1977 / 21 cadre didactice care asigură instrucţia şi educaţia celor 99 elevi înscrişi în clasele I-IV; 63 / V-VIII; 247 / anii I-IV liceu în aceeaşi perioadă ; 1985 – 1986 – Şcoala generală 257 Snagov funcţionează cu 16 clase / 344 elevi / clasele I-X.

De la înfiinţarea sa, în anul 1960, Liceul Snagov, funcţionează neîntrerupt, fuzionând cu Scoala generală din 1973 si păstrându-şi profilul teoretic iniţial până în 1976, când, în contextul generalizării învăţământului de 10 ani, este transformat abuziv din 1978 în Scoală generală cu clasele I-X profil mecanic- textil. În anii următori unitatea şcolară a funcţionat succesiv în subordonarea ISJ Ilfov(1978-1981), a ISMB(1981- 1998), revenind sub jurisdicţia ISJ Ilfov dupa aceasta dată.

După 1990, instituţia de învăţământ liceal este reînfiinţată sub denumirea Liceul teoretic cu clasele I-XII ,,Mihail Kogălniceanu”, filiera teoretică,  asigurând şcolarizarea elevilor prin clase cu specializarea matematică-fizică, fizică-chimie şi filologie. Adaptarea la schimbările intervenite în necesităţile de instrucţie şi educaţie ale comunităţii determină şi după 1990 diversificarea ofertei educaţionale a liceului prin înfiinţarea din anul 2001 a unor clase corespunzătoare filierelor tehnologică (profil servicii, specializarea ,,tehnician în turism”) şi vocaţională (profil Educaţie fizică şi sport, specializarea canotaj, kaiac-canoe), precum şi a unui Centru olimpic de juniori al Federaţiei Naţionale de Canotaj, afiliat liceului.

Conducerea unităţii şcolare

Documentele existente în arhiva şcolii permit stabilirea numelor directorilor unităţii abia după primul război mondial, şi anume:

• Şcoala primară şi elementară Snagov:

-        1919 - 1936    Stamate Alexandrescu, învăţător

-        1940 - 1941    Marcuşanu, învăţător

-        1941 - 1942    Lucia Crintea, învăţătoare

-        1942 - 1949    Popescu Ion, învăţător

-        1949 - 1960    Babin Boris, profesor limba rusă

-        1960 - 1973    Brehm Gheorghe, profesor limba rusă – educaţie fizică

• Şcoala Medie – Liceul Teoretic Snagov

                  Directori :

-        1960 - 1962    Hacighianu Octavian, profesor istorie;

-        1962 - 1968    Murăraşu Gheorghe, profesor istorie;

-        1968 – 1981    Cruceanu Gheorghe, profesor biologie;

-        1981                Dumitru Vintilă, profesor istorie;

-        1981 - 1982    Gavrilă Petrea, profesor biologie;

-        1982 – 1990   Cruceanu Gheorghe, profesor biologie;

-        1990 - 1996    Constantinescu Anca, profesor limba rusă;

-        1996 - 2001    Grigore Vasile, profesor chimie – fizică;

-        2001 - 2003    Mureşanu Camelia, profesor limba şi literatura română;

-        2003 - 2004    Mincu – Georgescu Despina, profesor limba latină;

-        2004 - 2020    Grigore Vasile, profesor chimie – fizică;

-        2020 – 2021   Manolache Georgeta, profesor geografie;

-        2021 – 2022   Ionescu Emilia Alina, profesor geografie;

-        2022               Alecu Aurel, profesor educaţie fizică;

-        2022 – 2023   Florea Alina Mihaela, profesor limba şi literatura română;

-        2023 – prezent Manolache Georgeta, profesor geografie.

                   Directori adjuncţi :

-        1962 – 1964   Batali Adrian;

-        1964 – 1973   Kampf Otto, profesor istorie;

-        1990 – 1996   Grigore Vasile, profesor chimie – fizică;

-        2003 – 2020   Manolache Georgeta, profesor geografie;

-        2020 – 2021   Creţu Valentin, profesor limba franceză;

-        2021 – prezent  Florea Alina Mihaela, profesor limba şi literatura română.